sari la conținut
RNERSF

Evaluatori de risc la securitate fizică în județul Ilfov

Evaluatori de risc la securitate fizică din județul Ilfov

Găsește rapid evaluatorii autorizați disponibili.

📍 39 localități 👤 138 evaluatori

Despre Județul Ilfov

Județul Ilfov, care înconjoară Municipiul București, este o regiune cu importantă activitate economică și rezidențială. Evaluarea riscului pentru securitate fizică în Ilfov este esențială pentru protejarea complexelor rezidențiale, unităților economice, instituțiilor publice și spațiilor comerciale. Evaluatorii autorizați IGPR din județ oferă analize detaliate ale riscurilor, adaptate specificului suburban și urban. Serviciile includ: identificarea punctelor vulnerabile, evaluarea sistemelor de alarmă și control acces, precum și propunerea de măsuri tehnice și procedurale conforme cu legislația IGPR. Soluțiile integrate asigură protecție eficientă împotriva furturilor, vandalismului și altor incidente de securitate. Beneficiați de expertiză locală și colaborare cu autoritățile pentru un plan complet de securitate, adaptat nevoilor afacerii tale.

Lista evaluatorilor din Ilfov

Întrebări frecvente — Analiză de risc, Legea 333/2003, HG 301/2012, Instrucțiunile nr. 9/2013

Ce este analiza de risc la securitate fizică? ⌄
Este un proces structurat de identificare, evaluare și prioritizare a riscurilor pentru un obiectiv (magazin, depozit, birouri, clinici etc.). Rezultă nivelul de risc (acceptabil/tolerabil/neacceptabil) și un plan de măsuri tehnice, organizatorice și fizice, proporțional cu riscurile reale.
Cine poate realiza analiza de risc? ⌄
Doar evaluatori de risc la securitate fizică atestați. Ei aplică metodologia prevăzută de Instrucțiunile nr. 9/2013, documentează situația existentă și emit raportul cu valoare legală.
Care este baza legală (Legea 333/2003)? ⌄
Legea 333/2003 stabilește obligațiile privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor și introduce cerința efectuării analizei de risc la securitate fizică pentru unitățile prevăzute de lege.
Ce prevede HG 301/2012? ⌄
HG 301/2012 aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii 333/2003. Detaliază cerințe minime de securitate pentru tipuri de obiective (de ex. spații de lucru cu numerar/valori, casierii, puncte de vânzare) și modul în care se organizează măsurile.
Ce conțin Instrucțiunile nr. 9/2013? ⌄
Instrucțiunile nr. 9/2013 (MAI/IGPR) descriu metodologia de evaluare, structura obligatorie a raportului (descriere obiectiv, identificare riscuri, scorare, nivel de risc, plan de măsuri) și responsabilitățile evaluatorului și ale beneficiarului.
Când este obligatorie analiza de risc și când se actualizează? ⌄
La înființare sau la schimbări majore (extinderi/relocări, modificări de flux, creștere personal/clienți, introducere/renunțare la sisteme). Se revizuiește periodic (de regulă 2–3 ani sau conform politicilor) și obligatoriu după incidente semnificative ori constatări de audit.
Ce documente și informații solicită evaluatorul? ⌄
Organigramă, planuri/schițe, program de lucru, fluxuri operaționale, contracte pază/mentenanță, liste echipamente de securitate (alarme, CCTV, control acces), proceduri, registre de evenimente, evidențe instruiri.
Cât durează o analiză de risc? ⌄
Tipic între 3 și 10 zile lucrătoare, în funcție de mărimea și complexitatea obiectivului (număr de intrări, suprafață, puncte sensibile, volum de numerar/clienți, program, număr de locații).
Cât costă analiza de risc și de ce depinde prețul? ⌄
Depinde de suprafață și complexitate (intrări, camere, casierii), tipul de activitate (retail, depozit, birouri, medical), numărul de locații, urgență și nivelul de detaliu solicitat. Recomandat: 2–3 oferte, comparând metodologie, termene, experiență, nu doar prețul.
Ce primești la final? ⌄
Raportul de analiză de risc (context, metodologie, riscuri identificate, scorare, nivelul de risc) și planul de măsuri cu priorități, termene și responsabili. Poate include hărți/planșe, fotografii, check-listuri de conformare.
Care este diferența între analiză de risc și audit de securitate? ⌄
Analiza de risc stabilește nivelul de risc și măsuri necesare. Auditul verifică dacă măsurile definite sunt implementate și funcționează. Analiza răspunde „ce trebuie”, auditul răspunde „ce este și cât de bine funcționează”.
Ce se întâmplă dacă nu am analiză de risc? ⌄
Nerespectarea obligațiilor poate atrage sancțiuni contravenționale și măsuri complementare dispuse de autorități. În plus, riscurile reale rămân necontrolate, crescând probabilitatea de incidente și costuri neprevăzute.
Cum se tratează riscurile: acceptare, reducere, transfer, evitarea? ⌄
În planul de măsuri, evaluatorul recomandă strategii: reducere (măsuri tehnice/organizatorice), transfer (asigurare/outsourcing), acceptare (dacă e sub prag), evitare (schimbarea procesului). Se decid împreună cu beneficiarul.
Ce înseamnă nivel „acceptabil/tolerabil/neacceptabil”? ⌄
Conform metodologiei, combinația probabilitate × impact duce la un nivel. „Neacceptabil” impune măsuri imediate; „tolerabil” cere plan etapizat; „acceptabil” se monitorizează periodic.
Cât de des revizuiesc analiza dacă am mai multe locații? ⌄
Se recomandă ciclu stabil (ex. 2 ani) cu revizuire imediată la schimbări/incident. Pentru rețele, se pot face șabloane pe tip de unitate și sampling periodic, cu focus pe locațiile cu risc mai mare.
Ce conținut minim are raportul conform Instrucțiunilor nr. 9/2013? ⌄
Descrierea obiectivului, identificarea riscurilor, metodologia/scorarea, nivelul de risc, planul de măsuri structurat pe priorități și termene, anexe relevante (planuri, fotografii, tabele).
Cum demonstrăm conformarea cu Legea 333/2003 și HG 301/2012? ⌄
Prin raportul de analiză de risc, dovezi de implementare (procese-verbale, contracte, certificate), registre de instruire, proceduri, teste periodice ale echipamentelor și audituri interne.
Evaluatorul poate asista și la implementarea măsurilor? ⌄
Da, cu clarificarea rolurilor. Evaluatorul poate oferi consultanță pe etape (quick wins → investiții) și poate valida implementarea. Important este să fie păstrată independența evaluării.

Cum se face analiza de risc (pas cu pas)

  1. Demarare și colectare documente

    Definește scopul și colectează organigramă, planuri spații, proceduri, registre, contracte, lista sistemelor.

  2. Vizită la locație

    Parcurge perimetrul și rutele cheie; notează accesul, punctele sensibile, iluminat, control acces, CCTV, evacuare.

  3. Interviuri și observație în flux

    Discuții scurte cu management/pază/operațiuni; verifică modul real de lucru față de proceduri.

  4. Identificare amenințări și vulnerabilități

    Mapează scenarii relevante (furt, vandalism, agresiune, intrare neautorizată, incendiu) și punctele vulnerabile.

  5. Scorare și nivel de risc

    Aplică metodologia (probabilitate × impact), stabilește nivelul (acceptabil/tolerabil/neacceptabil) și prioritățile.

  6. Plan de măsuri și validare

    Propune măsuri tehnice/organizatorice/fizice, etapează (quick wins → investiții), alocă termene & responsabili, validează.

← Înapoi la județe